Am avut ocazia sa vizitez patru dintre orasele vietnameze, Hanoi, Hoi An, Hue si Ho Chi Minh si fiecare, unic in felul sau, mi-a placut in mod special. Imaginati-va un oras asiatic, haotic, adaugati culoare cladirilor acestuia (turcoaz, verde, albastru, galben, rosu), gradini cu arbori verzi strajuind lacuri linistite si parcuri in care domnesc monumente comuniste. Printre multimea halucinanta de motociclete carand tot ce nu ti-ai imaginat vreodata (chiar si animale vii precum porci si vaci), asezati femei ducand pe umeri cosuri mari cu fructe agatate in balanta la capetele unui bat de bambus, de sub ale caror palarii conice rasare un zambet sincer. Acesta este tabloul plin de culoare al Vietnamului.
Prima impresie culeasa despre Vietnam a fost in Hanoi. Impactul a fost unul puternic, datorita traficului in care ne-am aruncat inca de cum am ajuns, si care m-a facut sa inchid ochii de nenumarate ori de frica de a nu vedea live un accident. Hanoi este verde si pe alocuri cochet, iar contrastele sunt puternice: case viu colorate, cladiri guvernamentale aurite, arhitectura coloniala in Cartierul Francez si lacuri linistite. As fi vrut sa am o zi sa ratacesc prin oras, exersand traversarea riscanta a strazii printre mii de motociclete si imortalizand imaginea acestui oras in sute de fotografii.
De departe cea mai frumoasa experienta vietnameza a fost croaziera in Golful Halong. Cunoscut ca o minune a lumii, golful, cu ale sale peisaje dramatice si romantice, e o bucata de rai ratacita in lume. Fara cuvinte stai si privesti peisajul care pare un film ce ruleaza in timp ce vasul se leagana printre stancile sculptate de apa si vant in forme felurite, iar pozele n-ar putea niciodata sa redea frumusetea acestui loc, oricat te-ai stradui sa umpli memoria aparatului foto.
A urmat apoi boemul Hoi An, pe ale carui strazi cu case vechi, unele din lemn, altele cu zabrele, altele cu usi uriase, strazi impanzite de ateliere de croitorie si zambete de femei ce te imbie sa iti innoiesti garderoba, m-as fi ratacit ore intregi, doar privind. In alta perioada probabil as fi ales marea in detrimentul orasului, insa in noiembrie era prea agitata, asa ca am avut vreme din plin sa explorez orasul.
Vietnamul a desemnat recent lotusul ca floare nationala, pentru ca sutin ei ca ar reprezenta spiritul deschis, generos si frumusetea poporului vietnamez. Prin prisma experientei avute nu pot decat sa reconfirm ca au dreptate si sa fiu recunoscatoare ca am avut norocul sa descopar asa devreme o tara atat de frumoasa.
